oboroc sn [At: PALIA (1581) 182/1 / V: (ivr) obr~ ovr~ obric (reg) h~ (reg) ~oak obroak sf / Pl: ~oace / E: ucr уборок] 1 Vas mare de forma cilindrica larg la gura facut de obicei din coaja de tei care serveshte k unitate de masura pentru cereale sau pentru pastrarea shi transportul acestora. 2 (Reg; ie) A pune (sau a ascunde a tzine) ceva sub ~ A feri un lucru de vazul lumii Si: a tainui. 3 (Reg; ie) A sta (sau a zabovi) sub ~ A ramane necunoscut. 4 (Reg; ie) A coase la ~oace A sforai. 5 (Reg; fig) Cap mare. 6 (Inv) Renta feudala data din produse. 7 (Reg) Ratzie de alimente data cuiva Si: portzie. 8 (Irg) Grauntze de ovaz date k hrana cailor. 9 (Mol) Cosh de nuiele fara fund cu care se prind peshti. 10 (Buc; if obroc) Ciubar in care se oparesc rufele. 11 (Buc; if obroaca) Toc al ushii. 12 (Buc; if obroaca; lpl) Rama de lemn a ferestrei. 13 (Reg; if hoboroc; shics) Dea ~ul Joc de copii nedefinit mai indeaproape. 14 Dans popular nedefinit mai indeaproape. 15 Melodie dupa care se executa acest dans.