OBLOJÍ oblojesc vb. IV. 1. Tranz. (Popular) A trata (o rana un organ bolnav sau un om bolnav) cu mijloace babeshti a lecui prin oblojeli; a pansa o rana. Dioaica ma oblojit cind am fost bolnav. STANCU D. 273. Baba Anitza pregatea legaturile care trebuiau sa oblojeasca rana. SADOVEANU O. I 51. ♦ Fig. A purta (de) grija cuiva a ingriji. V. rasfatza. Nu cumva doreshti ma fratzioare sa te oblojim numai pe tine? SADOVEANU P. M. 269. 2. Refl. Fig. A se infofoli a se inveli a se incotoshmana.