obiectiv a. ce are raport cu obiectul (in opozitziune cu subiectiv): realitate obiectiva. ║ adv. intr’un mod obiectiv: a judeca obiectiv. ║ n. 1. tot ce e in afara de subiectul cugetator shi observator; 2. lentila convexa la o luneta care e indreptata asupra obiectului de vazut in opozitziune cu ocularul; 3. punct spre care se indreapta atacul.