Definiția cu ID-ul 504023:
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
obiéct (obiécte), s. n. – Lucru. Lat. obiectum (sec. XIX). – Der. (din fr.) obiecta, vb.; obiectiv, s. n.; obiectiva, vb.; obiectivitate, s. f.; obiecți(un)e, s. f.