Definiția cu ID-ul 1008964:

Relaționale

NĂLUCIRE s. 1. apariție, arătare, duh, fantasmă, fantomă, nălucă, năzărire, spectru, spirit, stafie, strigoi, umbră, vedenie, viziune, (înv. și pop.) nălucitură, năzăritură, (pop.) iazmă, moroi, (reg.) arătanie, necurățenie, pater, (Ban.) năhoadă, (Mold. și Bucov.) vidmă, (înv.) vedere, zare. (O ~ în noapte.) 2. fantasmagorie, închipuire,vedenie. (O ~ a minții sale.) 3. halucinație, năzărire, vedenie, (înv.) vedere. (A avut o ~.) 4. iluzie, închipuire, părere, (rar) năluceală, (fig.) miraj. (N-a fost decît o ~.)