Definitzia cu ID-ul 925345:

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

NOU NOUA pl. m. noi pl. f. noi shi noua adj. I. 1. Facut sau creat de curind care a aparut sa nascut de curind care apare pentru prima data. Satele noi au shcoli; au medici shi povatzuitori. SADOVEANU M. C. 111. Vreme trece vreme vine Toates vechi shi noua toate. EMINESCU O. I 194. Dragostea din cei facuta?... Din omul cu vorba multa; Ziceo vorba zice doua indatai dragoste noua! JARNÍKBIRSEANU D. 80. ◊ (Astazi rar) Lumea noua = nume dat continentului american; America. ◊ (Adverbial) Nounascut = copil care sa nascut de curind. ◊ Loc. adv. Din nou sau (regional) de nou = a) inca o data iar iarashi; in continuare. Venivor rindunele din nou in primavara. COSHBUC P. II 192. Hai shi noi la craiul draga SHi sa fim din nou copii K norocul shi iubirea Sa ne para jucarii. EMINESCU O. I 100. Iar senduiosha Dar de nou se stapinea. JARNÍKBIRSEANU D. 489; b) (neobishnuit) recent de curind. Ramure de industrii sau vechi natzionale sau din nou introduse. ODOBESCU S. II 101. ◊ Expr. Ce mai (e) nou? = ce sa mai intimplat in ultima vreme? ♦ (Despre produse agricole viticole etc.) Din recolta anului in curs. Cartofi noi. Vin nou. 2. Care apare in locul unui lucru mai vechi; de azi contemporan actual. Pe linia dreapta a razei solare In zare Nou drum sa deschis pentru mine. BENIUC V. 144. Capitanul de jandarmi Corbuleanu aproba din cap fiecare cuvint al noului sau shef. REBREANU R. II 227. SHtiintza noua... a continuat zdrobirea lumii vechi. BALCESCU O. II 9. ◊ Anul nou = ziua de 1 ianuarie. Luna noua (sau crai nou) = luna in prima ei faza cind are forma unei seceri subtziri. Roshii k o luna noua Ai tu hainele subtziri Lungi shi farampodobiri Iar pe timpleleamindoua Portzi stralucitori de roua Trandafiri. COSHBUC P. I 218. 3. Cu aspect shi contzinut schimbat; transformat (in bine). V. innoit. Viitorul e al tau... suspina Cocor shi zimbi in el nenumaratelor icoane care le adunase din ratacirile prin tzara noua a socialismului. SADOVEANU M. C. 211. Vegheazan noi porniri de viatza noua SHi nici nu shtim cum izbucnesc deodata. IOSIF P. 15. Din idealurile voastre O visatori flaminzi shi goi Vor rasari k nishte astre Senine lumi cu oameni noi. DEMETRESCU O. 81. ♦ Evoluat perfectzionat. Caci intreb la ceam incepe sancercam in lupta dreapta A turna in forma noua limba veche shintzeleapta? EMINESCU O. I 137. 4. Recent care sa ivit de curind; p. ext. altfel alt. Pentru morar de altfel Nastasia era un ghimpe mai putzin ascutzit decit preocuparile shi necazurile noi ce i se iscasera deodata in acel inceput de toamna. SADOVEANU M. C. 155. Unul din ei vesteshte imparatului despre venirea noilor petzitori. CREANGA P. 83. ◊ Expr. Lume noua! exclamatzie cu care intimpinam pe oaspetzii rari. II. Facut sau cumparat de curind; care nu a mai fost folosit neintrebuintzat neinceput intact; in buna stare neuzat. Rochia era noua palaria noua nou colierul de cristal. C. PETRESCU C. V. 168. Alt om venea dinspre tirg cu un car nou ce shil cumparase chiar atunci. CREANGA P. 40. Vezi badea cum se duce Cu camasha lui cea noua Cu inima ruptan doua. JARNÍKBIRSEANU D. 113. ◊ Loc. adj. Nounoutz (sau rar nounouletz) = foarte nou; neintrebuintzat nepurtat. Imbracat intrun cojoc nounoutz. SBIERA P. 9. Mai gasii shi alte haine cu totul de aur shi noinouletze. GORJAN H. II 55. ♦ (Despre cuvinte expresii etc.) Intrat de curind in limba. Termeni noi. ♦ Proaspat. Munteanca simtzea shi ea in nari k salbataciunile padurilor mireasma de apa noua. SADOVEANU B. 120. TZarina era muma lui [Anteu]; shi avea darul k de cite ori va osteni shil va trinti cineva de atitea ori muma lui sai dea puteri noi. ISPIRESCU U. 61. Nam vazut verde frunzutza K la mindran gradinutza; Cit o ninge cit o ploua Ea e tot mindra shi noua. JARNÍKBIRSEANU D. 21. III. Lipsit de experientza neexperimentat. E nou in meserie.