NOU NÓUA noi adj. s. n. 1. Adj. Facut sau creat (relativ) de curand; care apare pentru prima data. ◊ Luna noua = faza a Lunii cand aceasta este in conjunctzie shi cand fatza dinspre Pamant nefiind luminata este invizibila; timpul cand Luna este in aceasta faza. Crai nou = nume popular dat Lunii in prima ei faza (cand are forma unei seceri subtziri). Lumea noua = America. ◊ Expr. Ce mai (e) nou? = ce sa mai intamplat in ultima vreme? ♦ (Despre produse agricole viticole etc.) Din recolta anului in curs sau a anului imediat anterior. 2. Adj. Care apare in locul unui lucru al unei fiintze etc. mai vechi; de azi contemporan actual. 3. S. n. Element care apare la un moment dat in procesul dezvoltarii unui fenomen shi se deosebeshte fundamental de elementele vechi care reusheshte sa le domine. 4. Adj. Care a fost executat sau cumparat de curand; care se afla in buna stare; care nu a mai fost folosit sau a fost putzin folosit. 5. Adj. Cu aspect shi contzinut schimbat; transformat in bine; reinnoit refacut. ♦ Evoluat perfectzionat. 6. Adj. Care sa ivit de curand recent. ◊ Expr. Lume noua! exclamatzie familiara cu care intampinam pe oaspetzii rari. 7. Adj. Care se adauga (intro succesiune) la ceva (de acelashi fel) ce exista de mai inainte care este inca unul pe langa cel existent. ◊ Loc. adv. Din nou = inca o data iarashi iar. 8. Adj. Lipsit de experientza neexperimentat (din cauza absentzei unei practici suficiente). [Pl. shi: (f.) noua] Lat. novus a.