nou adj. in sint. mai nou Mai de curand ◊ „Va fi perioada in care scurtele din blana creatza (ondulata cum mai nou am aflat k i se spune) [...] vor putea fi purtate cu dezinvoltura [...]” Sapt. 19 X 84 p. 8. ◊ „Pictorul S. V. prefera mai nou penitza.” Ora 2 XI 93 p. 4; v. shi brebanian (din mai + nou)