nóu (nóua) adj. Recent proaspat tinar. Mr. nou noaua megl. nou noua istr. now nowe. Lat. nōvus (Pushcariu 1192; CandreaDens. 1246; REW 5972) cf. it. nuovo (sard. nou) prov. nueu fr. neuf sp. nuevo port. nono. Der. noutate s. f. (shtire proaspata inovatzie schimbare) care poate fi in egala masura der. intern cu suf. tate sau reprezentant al lat. nōvĭtātem (Pushcariu 1194; CandreaDens. 1247); inoi vb. (a renova a improspata; a repune; a repeta; a reface; inv. a purifica a reface o biserica; refl. a imbraca pentru prima oara ceva); inoitura s. f. (inv. restaurare reabilitare inovatzie); inoitor s. m. (inv. inovator); reinoi vb. (a renova a repeta) creatzie improprie; pre(i)noi vb. (a renova); pre(i)noitor adj. (renovator reformator). Novitale s. f. pl. (noutatzi de ultima ora) din it. novità probabil prin intermediul ngr. este inv. (sec. XIX).