NORMÁL A normali e adj. 1. Asha cum trebuie sa fie potrivit cu starea fireasca obishnuit. Cind trebuia sa aiba loc in mod normal proba? BARANGA I. 209. Cintecul obishnuit al exploziilor nu era cel normal. MIHALE O. 212. Numai daca boala are evolutzie normala. C. PETRESCU C. V. 97. ◊ (Adverbial) Viatza e grea in aceste catune chiar atunci cind se desfashoara normal. BOGZA C. O. 361. ◊ Plan normal = plan perpendicular pe tangenta dusa intrun punct al unei curbe. ♦ (Despre oameni) Sanatos (din punct de vedere fizic shi psihic); in toate mintzile. 2. Care este conform cu o norma sau cu un grup de norme. ♦ (Despre marimi) A carei valoare este apropiata de valoarea intilnita cel mai des. 3. (Invechit in expr.) SHcoala normala = shcoala menita a forma invatzatori shcoala pedagogica.