NÓRMA s. f. 1. regula dispozitzie obligatorie prin lege sau prin uz. 2. totalitatea conditziilor minimale care trebuie sa le indeplineasca un sportiv pentru a se califica. 3. criteriu de apreciere. 4. lucru de efectuat cantitate de produse care trebuie realizata de un muncitor intro unitate de timp. ♦ ~ de consum = cantitatea maxima de materii prime combustibil energie etc. care poate fi consumata pentru obtzinerea unei unitatzi de produs. 5. numele autorului shi titlul prescurtat al lucrarii imprimate cu litere mici in coltzul stang de jos al primei pagini din fiecare coala de tipar. 6. (mat.) numar pozitiv care se asociaza anumitor marimi shi care generalizeaza proprietatzile valorile absolute ale numerelor shi ale modului numerelor complexe. (< fr. norme lat. rus. norma)