NIVÉL (1 3) niveluri (2) nivele s. n. 1. Inaltzimea la care se gaseshte un punct o linie sau o suprafatza a unui loc a unui obiect etc. in raport cu un plan orizontal dat. ◊ Nivelul marii = punct situat la inaltzimea mijlocie a marilor shi a oceanelor care comunica intre ele in raport cu care se masoara toate altitudinile. Curba (sau linie) de nivel = linie care uneshte punctele suprafetzei terestre cu aceeashi altitudine fatza de o suprafatza de referintza; punct suprafatza care corespunde acestei linii. Pasaj de nivel = loc unde se incrucisheaza (la aceeashi altitudine) o cale ferata cu o shosea. ◊ Loc. prep. La nivelul... = in regiunea... in dreptul... ♦ Etaj cat. ♦ Zona geologica subdiviziune stratigrafica a etajelor shi a subetajelor care se distinge dupa fosilele caracteristice care le contzine. ♦ (Fiz. Chim.) Valoarea intensiva a unei marimi in raport cu o valoare de referintza. 2. Nume dat mai multor unelte instrumente dispozitive care servesc la determinarea liniei (sau a pozitziei a suprafetzelor) orizontale sau cu care se masoara pe teren diferentzele de inaltzime dintre doua sau mai multe puncte de pe suprafatza terestra. ◊ Nivela cu (sau de) apa = instrument construit pe principiul vaselor comunicante care serveshte la determinarea planului orizontal dupa inaltzimea la care se ridica apa in doua tuburi gradate. 3. Fig. Stadiu grad (de pregatire de dezvoltare) treapta (a calitatzii) indice (al cantitatzii). ◊ Nivel de trai = gradul de satisfacere a nevoilor materiale shi spirituale ale populatziei unei tzari ale unor clase sau ale unei persoane in conditzii istorice date. [Var.: (2) nivéla s. f.] Din nivela (derivat regresiv).