nitzél (nitzík) adj. Putzin in cantitate mica. Origine indoielnica. Circula numai in Munt. shi partzial in Trans. F. nitzica (normal neam fi ashtepta la *nitzea) indica un dim. Trebuie sa se porneasca de la nitic(à) fiindca acest cuvint corespunde unor formatzii expresive comune teritoriului romanic: sp. chico „mic” (v. Corominas ed. a 2a 1980 p. 351). Cf. ciccum „nimic” in Plaut; nec ciccum „nihil” intro glosa placidiana; Lazio na ci(k)de „putzin”; it. cica „nimc”; logud. ticcu „putzin” (unde t echivaleaza cu z sard. it.); calabr. zica „picatura” nazica „putzin”; Cilento tsiku „mic”. Celelalte explicatzii sint insuficiente: de la nishchitzel (Hasdeu Cuv. din Batrini I 295; Philippide Principii 37; Scriban; cf. impotriva Pushcariu 1175; din alb. në cikë „putzin” (Densusianu Rom. XXIII 79); din putzinel › *tzinel cu metateza (Tiktin).