NEROZÍE nerozii s. f. 1. Prostie neghiobie. Ochii lui erau plini de o superstitzioasa nerozie. EMINESCU N. 39. Deshertaciunea face pre oameni sashi sape nerozia in piatra. NEGRUZZI S. I 315. Prostia shi nerozia Se rudesc cu nebunia. PANN P. V. I 80. 2. (Concretizat) Fapta prosteasca; gresheala. Abia acum imi dau seama k fac o nerozie. SAHIA N. 25.