NEOSTENÍT ~ta (~tzi ~te) shi adverbial (negativ de la ostenit) 1) (despre persoane) Care nu oboseshte deloc; care este mereu in actziune in continua activitate; foarte harnic. 2) (despre activitatzi) Care se desfashoara fara intreruperi; necontenit; continuu; neintrerupt. [Sil. neo] /ne + ostenit