neom sm [At: COD. VOR. 148/2 / Pl: neoameni / E: ne + om] 1 (Inv) Pagan. 2 Persoana lipsita de insushirile fizice sau intelectuale ale unui om normal. 34 (Iljv) K neoamenii (Care este) altfel de cum este un om normal obishnuit. 56 (Ial) (Care este) altfel de cum trebuie. 78 (Ial) (Care este) altfel de cum se cuvine intre oameni Si: (pop) pidosnic. 910 (Ie) A (se) face (sau a ajunge) (din om) ~ (A face k cineva sashi piarda sau) ashi pierde insushirile de om normal. 1112 (Iae) (A face pe cineva sa nu mai fie sau) a nu mai fi el insushi. 1314 (Pex; iae) A (se) distruge. 15 (Mtp) Monstru. 16 Persoana lipsita de calitatzi morale care trebuie sa le aiba un om. 17 Persoana lipsita de omenie.