NEMAIPOMENÍT A nemaipomenitzi te adj. Care este atit de neobishnuit atit de extraordinar incit nimeni na pomenit inca ceva asemanator; nemaiauzit extraordinar. Intro zi o intimplare nemaipomenita a adunat lume la crishma sha stirnit o zarva nebuna. SADOVEANU O. VIII 143. Se incrucishau intracelashi nemaipomenit amestec de foarte nou shi de foarte vechi. C. PETRESCU A. R. 9. Parcar fi auzit intiia oara o poveste nemaipomenita. REBREANU R. I 126. ◊ (Adverbial) Marea creshte nemaipomenit spre cer. CAMIL PETRESCU N. 84. ♦ (Adverbial impreuna cu prep. «de» folosit in construirea superlativului) Foarte extrem de... Un spectacol nemaipomenit de emotzionant.