NEGREȘÍT adv. Desigur, fără nici o îndoială, fără doar și poate, neapărat. Peste două zile trebuia să plece negreșit la post. BASSARABESCU, V. 14. L-a primit foarte bine și i-a spus că a doua zi.... să ia parte negreșit la concurs. CARAGIALE, O. II 245. Vrea să zică, trebuie să mă duc? – Negreșit. ALECSANDRI, T. 315. ♦ (Adjectival, rar) Care nu greșește, care nu poate greși; infailibil. Erau prietenii mei îi recunoșteam pe toți; mi-i destăinuia o știință superioară și negreșită. GALACTION, O. I 243.