NECHEZÁ nechez vb. I. Intranz. (Despre cai) A scoate strigatul caracteristic; a rincheza. Caii amindoi albi nechezau fara astimpar. SAHIA N. 58. Murgul necheaza incet shi prinde a rontzai. PAUNPINCIO P. 99. Murgushorul necheza La fuga se repezea SHi fugea mari fugea. ALECSANDRI O. 114. ◊ (Glumetz; despre oameni) La craciun nechezam k minzii iar la boboteaza strigam chiraleisa de clocotea satul. CREANGA A. 10.