návapirát s. f. (mar.) Nava care cutreiera marile pentru a ataca shi jefui alte nave ◊ „Impotriva cargoului «Baku» care transporta zahar navapirat a tras cateva salve cu tunuri de 20 mm shi a deschis foc de mitraliera.” Sc. 30 III 63 p. 6 (din nava + pirat dupa fr. bateaupirate)