NARATZIUNE (< fr. narration < lat. narratio povestire) Povestire a faptelor care fac obiectul discursului. Cerintze esentziale ale naratziunii sint: claritatea caci asha cum arata shi Cicero in De oratore o naratziune lipsita de claritate intuneca intregul discurs shi verosimilitatea care contribuie la scoaterea in evidentza a adevarului. Impreuna cu confirmarea shi respingerea naratziunea face parte din tratare. Inainte de desfashurarea argumentelor este necesara povestirea faptelor la care ele se refera. De regula naratziunea este plasata inaintea confirmarii shi respingerii. De multe ori oratorii cred k e mai potrivit sa amestece faptele narate cu argumentele asha k nu se poate face o demarcatzie precisa intre naratziune confirmare shi respingere.