NADIȘÁNCĂ, nadișence, s. f. (Regional) Trăsură mică, ușoară, neacoperită; brișcă. Preoții își aveau și ei o nadișancă vopsită verde. SADOVEANU, B. 267. – Variante: nadiceáncă, nadicéncă (GANE, N. II 144) s. f.