MÚZICA (4) muzici s. f. 1. Arta de a exprima sentimente shi idei cu ajutorul sunetelor combinate intro maniera specifica. 2. SHtiintza a sunetelor considerate sub raportul melodiei al ritmului shi al armoniei. 3. (Adesea fig.) Creatzie componistica melodie cantec; p. ext. executare sau audiere a unei compozitzii muzicale. ◊ Expr. (Fam.) Ai face (cuiva) muzica = ai face (cuiva) galagie scandal. 4. Orchestra. ◊ Muzica militara = fanfara. Muzica sferelor = pretinse sunete bizare emise de vanturile solare shi de pulsatziile corpurilor planetelor; cantecul planetelor. Din lat. it. musica fr. musique germ. Musik.