2) múshchĭ m. fara pl. k planta shi n. pl. urĭ k marfa (lat. *músculus dim. d. muscus mushchĭ [planta] it. múschio shi [rar] músco sp. pg. musgo inrudit cu germ. moos vgerm. mos de unde vine fr. mousse; rus. moh). O planta criptogama care creshte pe stincĭ petre zidurĭ vechĭ trunchĭurĭ de arborĭ pintre arboriĭ padurilor pe supt tufishurĭ sh. a. Prov. Peatra care se rostogoleshte nu prinde mushchĭ omu instabil nu stringe avere. Supt numele de mushchĭ se cuprind in bot. diferite plante micĭ care traĭesc la umezeala dar rezista shi celor maĭ marĭ uscacĭunĭ k mnium bryum hypnum polýtrichum sphagnum sh. a. Mushchĭu se inmultzeshte pin sporĭ n’are vase lemnoase nicĭ radacinĭ ci numaĭ nishte firishoare care aduc nutrimentu shi fixeaza planta. El se poate usca asha de mult in cit sa se prefaca in praf. Dar indata ce e udat de ploaĭe renashte. El se fixeaza pe locurile cele maĭ sarace in substantze nutritive acolo unde plantele marĭ ar peri de foame. Cele maĭ multe substantze nutritive iĭ vin din apa de ploaĭe care le aduce in drumu luĭ. Ocupind stincile k un covor el formeaza incetincet un pamint vegetal care se pot fixa pe urma shi plante maĭ marĭ asha in cit el e principalu inaintash al vegetatziuniĭ. In locurile mlashtinoase unde nu poate putrezi bine mushchiu mort el se carbonizeaza shi se preface intr’un carbune poros numit turba cum e maĭ ales in Irlanda (unde o zecime din pamint e acoperita de turba) in Olanda Bavaria Prusia ĭar in Romania in muntziĭ Leaoteĭ (Dimbovitza) shi la Dorna (Suceava). V. la turba. Mushchĭu absoarbe multa apa ceĭa ce tzine umed pamintu padurilor. Unde se taĭe o padure pere shi mushchĭu ĭubitor de umbra shi daca e la munte ploile torentziale ĭaŭ pamintu vegetal scot la iveala stincile formeaza shivoaĭe shi nefiind oprite de vegetatziune darima tot in calea lor. Pe urma fiindca toata se scurge violent seaca izvoarele shi dezolarea se intinde in prejur. Mushchĭu serveshte k adapost insectelor painjinilor melcilor shi altor vietatzĭ in timpu ĭerniĭ. Pasarile ishĭ fac cuĭburile tot din mushchĭ ĭar oameniĭ il intrebuintzeaza la impachetat shi umplut pernele saltelele shi mindirele. Cind mushchĭu se desvolta pin pashunĭ shi ogoare face raŭ k rapeshte plantelor lumina aeru nutrimentu shi locu. Chear pe scoartza arborilor nu trebuĭe lasat k formeaza ascunzatorĭ p. insecte stricatoare shi tzine prea mult timp tulpina umeda in cit ĭa poate putrezi.