MURIBÚND A muribunzi de s. m. shi f. Persoana care e pe moarte care se afla in ultimele momente ale vietzii. A batut la usha a deshteptat pe batrin shi ia lasat in prag muribundul. SADOVEANU P. M. 124. Icicolo citeun muribund gemea ori se zvircolea inca. REBREANU R. II 269. Muribunda deschise ochii devenitzi catifelatzi. BART E. 389. ♦ (Adjectival) Fig. Care e gata sa piara pe duca pe cale de disparitzie p. ext. slab fara vlaga. Becul imprashtia o lumina muribunda. C. PETRESCU C. V. 41.