MUGÍ pers. 3 mugeshte vb. IV. Intranz. 1. (Despre vite cornute) A rage a zbiera. Simbotina se zbatu in shtreang mugi infuriata. MIHALE O. 509. Boii pashteau linishtitzi shi in rastimpuri vreunul mugea prelung. AGIRBICEANU S. P. 115. Turmele saud mugind SHi flacaii vin pe lunca Haulind. COSHBUC P. I 47. ♦ (Despre cerb) A scoate un strigat puternic shi melodios in epoca de impreunare; a boncalui a rage. ♦ Fig. (Despre oameni) A striga puternic a racni. Atunci o pinza vinata se ridica din valuri shi un glas fioros mugeshte. DUNAREANU N. 30. Deodata numai iaca vedem in prund citziva oameni claie peste gramada shi unul din ei mugind puternic. CREANGA A. 8. Lapushneanul mugind k un taur... voi a se inturna cu fatza spre parete. NEGRUZZI S. I 165. 2. (Despre ape) A vui puternic a clocoti (1) a haui. Dunarea mugeshte mai tare. Cu ochii inchishi teai crede intrun codru pe o vijelie cumplita. VLAHUTZA O. A. II 115. Marea se rascoala mugind cunfuriere. NEGRUZZI S. II 276. ♦ (Despre vint furtuna) A vijii puternic a urla a vui. Vintul mugeshte afara zguduind ferestrele salii. MACEDONSKI O. IV 21. ♦ (Despre arme de foc) A bubui. O bubuire de pushca mugi in tabara lui Potocki. SADOVEANU O. VII 11. Bateriile din toate partzile au mugit fara incetare toata ziua. ODOBESCU S. III 595. Prez. ind. pers. 3 sg. shi: múge (COSHBUC P. I 249 GOROVEI c. 178).