*monéta shi (maĭ des) éda f. pl. ete ede shi ezĭ (lat. monéta moneta d. Monéta un supranume al Junoneĭ d. monére a inshtiintza [la Roma pe Capitoliŭ se facuse un templu Junoneĭ Moneta din cauza semnelor care le dadea poporuluĭ. Fiindca acest templu k shi altele a fost intrebuintzat k loc de batut banĭ numele zeitzeĭ a ajuns sa insemne „ban”]; it. monéta vfr. monnoĭe nfr. monnaie sp. moneda pg. moeda; ngr. monéda; engl. money germ. münze; rus. monéta. V. monitor). Ban bucata de metal ratunda (rar altfel) batuta de autoritatea suverana k sa serveasca schimbuluĭ. Col. Banĭ: fabricant de moneta. Moneta de cont valoare admisa k unitate in conturile dintre comerciantzĭ dar care poate sa nu fie reprezentata pin pĭese metalice in circulatziune k ghineĭa engleza. Moneta fiduciara care n’are valoare de cit pin conventziune k biletele de banca. Moneta fictiva saŭ hirtiemoneta bilete de banca (V. hirtie). A bate moneta a fabrica banĭ.