MONARHÍE monarhii s. f. Forma de conducere a statului de obicei ereditara in care puterea suprema apartzine monarhului; statul cu o astfel de forma de conducere. V. regat. Dear fi monarhia cit de buna Cu vreme se muta in despotzie. BUDAIDELEANU TZ. 360. Monarhie absoluta = monarhie bazata pe puterea nelimitata a monarhului desconsiderind drepturile poporului. Monarhie constitutzionala = monarhie in care prerogativele monarhului sint limitate prin constitutzie.