MIZERÁBIL A mizerabili e adj. 1. (Despre persoane) Vrednic de dispretz ticalos mirshav nemernic. Totzi au ceva comun prin care sint shi mizerabili shi ridicoli shi acel ceva este liberalismul lor sau noua stare de suflet datorita liberalismului romin. IBRAILEANU SP. CR. 233. ◊ (Substantivat) Tu eshti raspunzator de moartea matushemi nemernicule!... in genunchi mizerabile! DUMITRIU B. F. 140. SHi ash avea placere nespusa sa le trag shi eu cite o palma la totzi mizerabilii ashtia. MIRONESCU S. A. 25. Ce! a cutezat? mizerabilul! CARAGIALE O. I 110. ♦ Fig. Aspru rau. Dar cind shtiu co sa vanghetze Iarna mizerabila Ma cuprinde o tristetze Iremediabila. TOPIRCEANU S. A. 70. 2. (Despre lucruri etc.) Lipsit de valoare prost facut; in stare proasta neingrijit. Teza dtale... este mizerabila. SEBASTIAN T. 212 Versurile ce scrii sint rele ce zic rele? ele sint mizerabile. MACEDONSKI O. III 112. Intram in micul shi mizerabilul port. BOLINTINEANU O. 291. 3. (Frantzuzism rar; despre persoane) Care se afla intro stare nenorocita care inspira mila care este vrednic de plins; lamentabil jalnic. Voi careatzi cunoscuto... Recunoashtetzio daca putetzi in mizerabila birtashitza de linga «Biserica Neagra». MACEDONSKI O. II 411.