MITZISHÓR mitzishori s. m. 1. Diminutiv al lui mitz. Un mitzishor carel deprinsese... sa steie in mijlocul mesei pe picioarele de dinapoi. SBIERA P. 246. 2. (Mai ales la pl.) Spic pufos cu flori de un singur sex (la salcie stejari alun etc.). Trasura trecea pe drumul larg pe sub salcii batrine pline de mugurii vietzii innoite mitzishori cenushii shi lucioshi. SADOVEANU O. IV 9. Poate scuturava vintul mitzishorii vrunei salcii peste groapa mea. VLAHUTZA O. A. I 43. Pl. (2) shi: (n.) mitzishoare (PAMFILE M. R. I 268).