mistuitor ~oare a [At: PSALT. HUR. 24^r/12 / V: (inv) am~ amistuitoriu / Pl: ~i ~oare / E: mistui + tor] 1 a (Inv; d. alimente) Care se mistuie (1) repede bine ushor. 2 a (inv; pex) Hranitor. 3 a (Prin exagerare) Care distruge Si: distrugator nimicitor. 4 a (Spc; d. foc) Care distruge prin ardere prefacand in cenusha. 56 av a (Fig; d. ganduri sentimente griji suferintze etc.) (Intrun mod) chinuitor. 78 av a (Intrun mod) care distruge incetul cu incetul. 9 a (Inv; pcf) Care salveaza Si: mantuitor salvator.