mistrétz (mistreátza) adj. Ambiguu promiscuu. Lat. mĭxtῑcius (Candrea Conv. Lit. XXXIX 1132; Candrea Éléments 16; CandreaDens. 1087; Tiktin) cf. sp. mestizo. Se zicea shi se mai zice inca despre tot ce apartzine in acelashi timp la doua rase sau naturi diferite (timp mistretz timp nedeterminat intre bun shi rau); sau despre plante ori despre animale salbatice care apartzin unei specii cultivate sau domestice (mar mistretz mar paduretz: porc mistretz „porc salbatic” sau „de padure”). Pentru infixul r cf. abruz. ammistricari fatza de rom. amesteca. Ipoteza unui lat. *mixturicius (Pushcariu Dacor. VII 478) nu e necesara. Der. din alb. mistrec „pitic” (SHeineanu Création metaphorique II 1905 92) nu e admisibila; din contra alb. trebuie sa provina din rom. (Capidan Dacor. VII 154). Der. mistricioniu adj. (Banat hibrid); mistritzat adj. (Olt. hibrid; amestecat).