MISHCÁRE mishcari s. f. Actziunea de a (se) mishca shi rezultatul ei. I. 1. Schimbare a locului a pozitziei; ieshire din starea de imobilitate de stabilitate sau de fixitate; deplasare a unui obiect a unei fiintze sau a unei partzi a corpului fiintzelor. Prin vuietul de valuri Prin mishcareanaltei ierbi Eu te fac sauzi in taina Mersul cirdului de cerbi. EMINESCU O. I 110. Am lasat in urma pe tovarashii mei shi am rupto dea fuga inainte doar moi incalzi cu mishcarea. ALECSANDRI T. I 457. O mishcare de deget shi sa sfirshit! NEGRUZZI S. I 28. ◊ Fig. Asculta chemarile noptzii. Asculta mishcarile casei. C. PETRESCU R. DR. 314. ◊ Expr. (Cu valoare de imperativ) Nici o mishcare! = (sa fie) linishte! tacere! ♦ Fel de a se mishca gest. Isidor in mishcari repezi zapacite scoase din buzunarul sting al mantalei cutia de tinichea. SAHIA N. 77. Mishcarile shi glasul i lea schimbat frica. BASSARABESCU S. N. 20. Spumega desfriul in mishcari shi in cuvinte. EMINESCU O. I 150. ♦ Mladiere sau deplasare a corpului executata la gimnastica sau in sporturi. Mishcari ritmice. ◊ Expr. (Familiar) In doi timpi shi trei mishcari = foarte repede imediat la repezeala. ♦ Fiecare deplasare de piese la o partida de shah table etc. ◊ Expr. A prinde (sau a surprinde) mishcarea = a intzelege mersul unei lucrari; fig. a descoperi la timp rostul ascuns al unei actziuni. ♦ Fig. Framintare agitatzie sufleteasca. Avea neshte ochi mici shi negri in care se rasfringeau cu o deosebita energie shi repeziciune toate pasiunile shi toate mishcarile sufletului. HASDEU I. V. 18. Este o mare mishcare natzionala intre totzi rominii din Austria. GHICA A. 470. 2. Activitate actziune. Lumea asta toata e o veshnica mishcare Unde cea mai mica fortza implineshte o chemare. VLAHUTZA O. A. 69. ◊ Loc. adj. shi adv. In mishcare = indeplinind o actziune in lucru in plina activitate. (Fig.) Simtzirilei sint in veci deshtepte; inima [vinatorului] este mereu in mishcare shi uritul fuge. ODOBESCU S. II 17. ◊ Expr. A pune (ceva sau pe cineva) in mishcare = a face sa se agite sa lucreze. Articolul de azi ia pus pe totzi in mishcare. BARANGA I. 159. Imediat il puse in mishcare sa opreasca loja. REBREANU R. I 186. Marta avea obiceiul de a pune toata casa in mishcare. SLAVICI N. I 80. A se pune in mishcare = a porni. Aproape de ziua trenul se pune in mishcare. STANCU U.R.S.S. 174. A privi (un fenomen) in mishcare = a considera un fenomen in desfashurarea lui evolutiva. ♦ (Familiar) Plimbare. Avea nevoie de mishcare de aer de linishte. BART E. 216. ◊ Expr. A face mishcare = a se plimba a umbla. ♦ Circulatzie. ◊ Birou de mishcare (sau al mishcarii) = biroul de unde se dirijeaza shi se coordoneaza intro gara circulatzia trenurilor. La fereastra biroului mishcarii aparu... chipul prefectului. DUMITRIU B. F. 13. Biroul shefului de gara... este in acelashi timp «birou de mishcare telegraf» «casa de bilete». SEBASTIAN T. 188. (Eliptic) Venitzi iute la mishcare don’ shef! DUMITRIU N. 70. ◊ Forfoteala animatzie dutevino. Disdedimineatza cind rasaritul se aprindea se deshtepta shi curtea o data cu satul shi se umplea de mishcare shi de viatza. SADOVEANU O. I 110. Pretutindeni se vedea mishcare multa shi voie buna. SAHIA N. 61. E plin de mishcare pamintul SHi cinta shi codrul shi vintul SHio mie de guri. COSHBUC P. II 9. 3. Deplasare organizata a unei unitatzi armate. Gazetele erau cu desavirshire mute in privintza mishcarilor de trupe in tzara. SADOVEANU M. C. 72. 4. Schimbare variatzie intervenita in situatzia persoanelor dintro colectivitate organizata in repartizarea personalului sau a bunurilor dintro institutzie sau dintro intreprindere etc. Mishcarea populatziei de la ultimul recensamint. ▭ Gutza Mereutza jude de shedintza adus in capitala la ultima mishcare in magistratura. C. PETRESCU C. V. 182. 5. (Urmat de determinari indicind scopul natura caracterul etc.) Actziune sau curent care grupeaza un numar mare de oameni in jurul unei activitatzi al unei idei sau conceptzii. Mishcare sindicala. Mishcare cooperatista. ▭ Mishcarea pentru pace acea uriasha mishcare de masa cunoscuta in istorie a crescut in amploare shia largit shi shia intarit rindurile in toate tzarile. SCINTEIA 1953 nr. 2826. Dan vorbea de cercurile literare din Bucureshti de mishcarea intelectuala care se incepe acum cu tinerimea care se ridica. VLAHUTZA O. A. III 39. ♦ (Determinarea este subintzeleasa) Actziune revolutzionara a clasei muncitoare. Amindoi sintem in mishcare de aproape cinci ani... in mishcare adica sintem muncitori conshtientzi. GALAN Z. R. 254. ♦ Actziune (organizata) de masa care tinde sa realizeze un scop pe plan socialpolitic; agitatzie revolta. Mishcarile tzaraneshti din 1888. II. (Fil.) Mod forma de existentza a materiei. Mishcarea intzeleasa in acceptziunea cea mai larga a cuvintului conceputa k forma de existentza a materiei k un atribut inerent al acesteia inglobeaza in sine toate schimbarile shi procesele care au loc in univers incepind cu simpla deplasare shi terminind cu gindirea. ENGELS D. N. 55.