mishcáre mishcari s. f. Ieshire din starea de imobilitate; schimbare a locului a pozitziei; deplasare a unui obiect sau a unei fiintze; circulatzie animatzie. ◊ Mishcare ecumenica = actziunea de refacere a unitatzii vazute de Bis. divizata dea lungul istoriei datorita factorilor teologici shi neteologici pe calea dialogurilor teologice a cooperarii shi asistentzei reciproce. A luat fiintza in 1910. Fin mishca.