mishcare 1. Schimbare de pozitzie a sunetelor in timp catre grav sau catre acut. M. directa (vocile (2)) partidele* merg in acelashi sens ascendent sau descendentcontrara (o voce o partida urca iar cealalta coboara) oblica* (una dintre voci sau partide este statzionara); m. paralela (2) (vocile au o m. directa pastrand totodata intre ele acelashi interval ex. tertze* sau sexte* paralele; in contrapunctul shi in armonia clasica cvintele* shi octavele* paralele sunt interzise). Expresia it. moto contrario cu referire la un motiv contrapunctic poate fi sin. cu inversare* (v. armonie (III 1); canon; contrapunct; imitatzie; polifonie; rasturnare). 2. Termenul este intrebuintzat pentru a desemna impresia de m. care o produce desfashurarea in timp a muzicii; gradul de viteza al muzicii se apreciaza in functzie de o anumita durata (I 1) luata drept etalon (sens in care m. este sin. cu tempo (2); v. shi metronom). Incercarile de a gasi un etalon absolut sau dovedit totushi a fi iluzorii intrucat fenomenul in cauza este subiectiv shi depinde de o serie de imponderabile ce pot fi aflate atat in planul virtual de existentza al muzicii (caracterul acesteia intentziile compozitorului) cat shi in actualizarea muzicii m. fiind unul dintre factorii esentziali ce tzin de interpretare* intzelegand interpretarea nu numai k executzie dar shi k receptare shi unde intra in joc personalitatea interpretului circumstantzele in care se executa muzica spiritul epocii sh.a. Ceea ce nu inseamna k m. poate fi interpretata arbitrar: exista in primul rand anumite limite psihologice care o regleaza iar intrun mediu cultural omogen exista o zona de intersubiectivitate ce restrange shi mai mult coeficientul de relativitate a factorilor care determina m. favorizand astfel implinirea conditziilor esentziale ale realizarii identitatzii dintre planul virtual shi cel actual al muzicii. 3. Denumirea generala pentru parte* sau sectziune* a unui ciclu* (suita* sonata* simfonie*) provenind probabil de la diferentza de m. dintre dansurile* ce alcatuiau o suita. 4. M. perpetua v. moto (2); perpetuum mobile.