mireasma sf [At: MOXA ap. GCR I 57/83 / V: ~azma (Pl: ~azme) (inv) ~ezma mirizma / Pl: ~esme / E: slv моуризма] 1 Miros foarte placut raspandit mai ales de flori Si: aroma parfum (rar) balsam. 2 (Mpl) Uleiuri sau substantze aromatice pentru ungerea trupului sau a unei partzi a lui pentru ardere in scopul parfumarii aerului etc. Si: balsam (inv) mirodie (1).