Definitzia cu ID-ul 686700:
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
2) mir n. fara pl. (ngr. mýron unsoare parfumata mir; vsl. miro. V. miros mirodeniĭ). Untdelemn sfintzit cu care preutu unge fruntea credincĭoshilor. Fig. Iron. A lovi a trage la mir a lovi in frunte. V. maslu.