MINZ minji s. m. 1. Puiul iepei (pina la un an); p. ext. pui de magar. Gindul i era la fel de ushor shi de sprinten k shi mishcarile shii placea sa se joace k unui minz de citeva saptamini care scapa pe cimp. DUMITRIU N. 148. Eal pune sashi aleaga drept rasplata un minz. EMINESCU N. 18. Printre copitele zglobiilor minji ce pasc in erghelii se strecoara pitpalacul limbaretz. ODOBESCU S. III 160. ◊ Expr. A umbla k minzul (dupa iapa sau a merge (ori a se tzine) minz (dupa cineva) = a se tzine scai (dupa cineva) a nu se dezlipi (de cineva). Mergem. Ei doi inainte eu dupa ei minz. STANCU D. 198. A bate (sau a umbla) calea minzului = a umbla fara rost shi fara folos a se obosi zadarnic. 2. Fig. (Familiar k termen de alintare) Copilandru tinar (plin de viatza). Asha minzule bravo a fost bine. PAS Z. I 269. Pl. shi: (rar) minzi (CAMILAR N. I 300 CREANGA A. 10).