minune f. 1. act al puterii divine in afara de legile naturei: minunile Maicii Domnului; 2. lucru extraordinar: un om cu doua capete e o minune; 3. lucru ce cauzeaza mirare: cele shapte minuni ale lumii antice; 4. persoana demna de admiratziune: e o minune de frumusetze; de minune foarte prea bine: frumoasa de minune scrie de minune. [Derivat din mira (= mirune)].