minune sf [At: PSALT. 202 / V: (inv) ~uine (reg) men~ ~nie / Pl: ~ni (rar) ~nuri / E: ml *mirio onis] 1 Fapt extraordinar fenomen supranatural atribuit fortzei divine Si: miracol (inv) ciuda ciudesa diva. 2 (Pex) Lucru ieshit din comun inexplicabil Si: ciudatzenie minunatzie (1). 3 (Ilav) (K) prin ~ Pe neashteptate. 4 (Ie) E ~ (sau ce ~) E de mirare (k...) 5 Minunatzie (2). 6 (Pgn) Lucru exceptzional. 7 (Is) Cele shapte ~ni (ale lumii sau rar din lume) SHapte monumente antice majoritatea disparute azi impresionante prin dimensiuni shi prin realizare tehnica shi artistica. 8 Persoana considerata intruchipare a perfectziunii a frumusetzii. 9 (Buc Mar; prin antiteza) Lucru deosebit de rau Si: pacoste. 10 (Reg; art.) Drac. 11 (Asr) Mirare (1). 1213 (Iljv) De ~ (In mod) admirabil. 1415 (Iljv) Cu ~ (In chip) uimitor. 16 (Inv; ilav) A ~ In mod surprinzator. 17 (Reg; ilav) Da ~ Din curiozitate Si: numai asha (fam) k chestie. 1819 (Reg; ie) A fi (sau a face) de ~ (sau de ~a lumii) (A fi sau) a face pe cineva de ras. 20 (Reg; ie) A se duce A se duce vestea. 21 (Inv) Admiratzie.