MIL miluri s. n. 1. Roca formata din depuneri argiloase aduse de ape shi depuse pe fundul albiei pe malul sau in apropierea unui riu pe o cimpie sau o vale inundabila. V. namol. Milul vinat prindea shi el coaja impietrita. DUMITRIU N. 288. Infanteria romineasca parasi gropile revarsinduse pe brinci k o ciudata apa plina de bolovani trunchiuri shi miluri. CAMILAR N. I 431. Intreaga fauna fara numar fiica milului primordial se framinta intro monstruoasa bucurie sub tremurul ploii de primavara. SADOVEANU N. F. 74. Lichid cu substantze solide shi marunte in suspensie provenite din prepararea mecanica umeda a minereurilor sau din alte operatziuni metalurgice.