MIJÍ mijesc vb. IV. Intranz. 1. (La pers. 3) A incepe sa se zareasca; a aparea a se ivi. ◊ Expr. A miji (sau refl. impers.) a se miji de ziua = a se face ziua. A(i) miji (cuiva) mustatza = a incepe sai creasca unui tanar mustatza a fi pe punctul de a deveni barbat. ♦ (Despre plante) A rasari a incoltzi. 2. A strange partzial pleoapele spre a vedea mai bine sau spre a se acomoda cu lumina ori cu intunericul. ◊ Tranz. Mijea ochii. ♦ (Despre ochi) A se inchide (de somn sau de oboseala). Din bg. miža.