mezelic sn [At: IST. AM. 30719 / V: (reg) ~chi, ~lâc, mizil~ / Pl: ~uri, (reg) ~e / E: tc mezelik] 1 (Mpl) Gustare fină la începutul mesei. Si: aperitiv, (înv) mezel (1). 2 (Reg; mpl) Delicatese. 3 (Rar) Aromă. 4 Mâncare frugală. 5 (Fig) Lucru fără importanță sau care nu prezintă dificultăți Si: bagatelă, fleac. 6 (Reg) Semințe de dovleac sărate și prăjite. 7 (Mun) Boabe de porumb prăjite Si: floricele.