méshter meshteri meshtera s.m. f. shi adj. 1. Meshtergrinda = grinda mai groasa care se pune crucish sub celelalte grinzi pentru a intari podul casei (Barlea 1924). 2. (adj.) Priceput la vraji: „Pa un pacurar lo adus pa sus o femeie meshtera la vrajuri” (BiltziuDancush 2005: 150). (Atestat 1407). ♦ (onom.) Meshter Mester nume de familie (23 de persoane cu aceste nume in Maramuresh in 2007). Din magh. mester „maestru” (< germ. Meister) (SHaineanu Scriban; Tiktin Candrea Galdi cf. DER; DEX MDA).