menzil [At: NECULCE L. 67 / V: ~zal mezel mezil min~ mizil / Pl: ~uri / E: tc menzil] (Inv) 1 sn Serviciu de transport pentru calatori shi pentru corespondentza in tzarile romane inainte de introducerea cailor ferate Si: oleic poshta. 2 sn (Inv) Mezilhanea. 3 sn (Ic) ~capitan Capitan de poshta. 4 sn Diligentza. 5 (Ilav) Cu mare ~ in mare graba. 6 sm Curier special calare Si: olacar. 7 sn Act oficial sau inshtiintzare scrisa.