MELOFOBÍE s. f. Aversiune față de muzică. – Din fr. mélophobie.

melofobie sf [At: DN³ / Pl: ~ii / E: fr mélophobie] (Liv) Aversiune față de muzică.

MELOFOBÍE s. f. (Livr.) Aversiune față de muzică. – Din fr. mélophobie.

MELOFOBÍE s.f. Dispreț, aversiune față de muzică. [Gen. -iei. / < fr. mélophobie, cf. gr. melos – muzică, phobos – teamă].

MELOFOBÍE s. f. aversiune patologică față de muzică. (< fr. mélophobie)

MELOFOBÍE f. livr. Fobie față de muzică. /<fr. mélophobie

melofobíe s. f., art. melofobía, g.-d. melofobíi, art. melofobíei

melofobíe s. f., art. melofobía, g.-d. melofobíi, art. melofobíei

Melofobie ≠ melomanie

MELO-₂ „muzică, melodie”. ◊ gr. melos „cîntec, melodie” > fr. mélo-, germ. id., engl. id. > rom. melo-. □ ~fob (v. -fob), adj., s. m. și f., (persoană) care nu suferă muzica; ~fobie (v. -fobie), s. f., aversiune patologică față de muzică; ~man (v. -man₁), s. m. și f., persoană pasionată de muzică; ~manie (v. -manie), s. f., dragoste excesivă pentru muzică; ~pee (v. -pee), s. f., ansamblu de reguli referitoare la cînt și la arta declamației la vechii greci; ~terapie (v. -terapie), s. f., utilizare a muzicii în terapeutică; ~tipie (v. -tipie), s. f., culegere a notelor muzicale prin utilizarea unui material tipografic mobil.