MEDITÁ meditez vb. I. 1. Intranz. (Construit adesea cu prep. «la» «asupra») A cugeta adinc asupra unui lucru. Am sa meditez mai serios la cazul dumitale. C. PETRESCU C. V. 201. Zile intregi putea medita asupra unui cuvint. EMINESCU N. 41. Mam coborit in lumea mormintelor tacute SHi pe tzarina lumii adinc am meditat. BOLINTINEANU O. 197. ◊ Fig. Pe cer in miez de noapte Stau stelele in rind Iar luna printre ele Pasheshte meditind. COSHBUC P. II 268. Iar pe lanul ce in soare se zvinteaza fumegind Cocostircii cu largi pasuri calca rar shi meditind. ALECSANDRI P. III 41. 2. Tranz. (Invechit) A examina ceva din toate punctele de vedere; a aprofunda a studia a cerceta. Aceasta boala trebuia meditata. NEGRUZZI S. I 33. ♦ A planui a proiecta ceva a pune ceva la cale a chibzui ceva. Se cunoshtea k mediteaza vreo noua moarte. NEGRUZZI S. I 143. 3. Tranz. A instrui un elev al supraveghea shi al ajuta sashi prepare lectziile al pregati in vederea examenelor a da lectzii particulare unui elev.