mecanice instrumente ~ aparate muzicale actzionate exclusiv prin mecanisme fara interventzia vreunui instrumentist. Primele i. dateaza in Europa din sec. 14 sub forma jocurilor de clopotzei* sau de clopote* acordate (1) montate in turnuri actzionate prin mecanismul orologiilor cantand melodii intregi la ore fixe. Uneori muzica se asociaza cu aparitzia unor figurine montate pe un disc rotativ. Mecanismele functzioneaza prin puterea arcurilor sau a unor greutatzi atarnate invartind un cilindru de lemn prevazut cu shtifturi actzionand asupra ciocanelelor care lovesc corpurile sonore (clopote clopotzei bare de fier coarde etc.). V. shi carillon. La i. al caror sunet este de sursa aerofona mecanismul actzioneaza asupra unor parghii care deschid ventilele tuburilor de orga* actzionand simultan shi asupra foalelor producand suflul necesar sunetului. Un astfel de instr. era orchestrionul (5) utilizat in balcuiri locuri de distractzii etc. Cilindrii cu shtifturi au fost utilizatzi pana in sec. 18 cand sa dezvoltat o manufactura a i. miniaturale pe baza principiilor descrise mai sus. La aceste instr. cilindrii de lemn au fost inlocuitzi cu cei metalici corpurile sonore fiind simplificate shi inlocuite cu un shir de limbi metalice acordate (1) sau cu mici tuburi labiale. Mecanismele muzicale erau montate in ceasuri ceasornice jucarii tabachere cutii etc. Marii maeshtri k Mozart Haydn sh.a. au compus piese pentru astfel de mecanisme. Urmeaza o perioada cand cilindrii cu shtifturi sunt inlocuitzi cu discuri din carton sau metal prevazute cu orificii sau benzi perforate astfel k rotinduse (cu ajutorul unui sistem de pedale sau manivela) prin orificiile respective aerul sa poata patrunde in tuburile sonore (k de ex. la ariston herophon shi manopan). Flashneta (germ. Dreheorgel fr. orgue de barbarie; pop. caterinca) cunoscuta deja in sec. 18 are acelashi sistem avand deseori tuburi cu registre (II 1) stridente. Un tip de dimensiune mica serinette (germ. Vogelorgel) servea pentru deprinderea pasarilor de a canta. La i. cordofone (dea mignon etc.) benzile perforate declansheaza printrun mecanism ciocanelele care lovesc coardele. La unele instr. se poate influentza intro masura oarecare agogica* dinamica* shi tempo(2)ul pieselor muzicale. Pianele de reproducere (germ. Reproduktionklavier) (k de ex. phonola pianola* WelteMignon etc.) pot inregistra shi reda interpretari personale. Exista inregistrari in acest gen de Debussy Glazunov Grieg Leoncavallo Mahler Ravel R. Strauss sh.a. I. au fost eliminate prin aparitzia gramofonului urmat de pickup shi magnetofon*.