MEÁNDRU ~e n. 1) Loc de cotitura (a unui drum sau a unui curs de apa); curbatura; sinuozitate. 2) Ornament arhitectural sau desen format din linii ondulate care amintesc de cotiturile unei ape curgatoare. 3) fig. Manevra iscusita prin care se mascheaza realitatea; shiretlic; truc; tertip; stratagema. [Sil. mean] /<fr. méandre