MAXIMÁL A adj. s. m. 1. Adj. (In opozitzie cu minimal) Maxim² (1). Interesul satisfacerii maximale a nevoilor materiale shi culturale ale celor ce muncesc. LUPTA DE CLASA 1953 nr. 34 37. Economia capitalista se dezvolta nu in interesul societatzii ci in interesul asigurarii profitului maximal pentru capitalishti. SCINTEIA 1953 nr. 2 554 cf. 2 596. ◊ Pretz maximal = pretzul cel mai ridicat la care este admisa in anumite imprejurari vinzarea unei marfi. Cf. DDRF. Se simtzi cel mai focos partizan al pretzurilor maximale. C. PETRESCU C. V. 61. Propune shi stabileshte in conditziunile art. 5 pretzurile maximale minimale shi fixe pentru orice fel de produse. LEG. EC. PL. 249. Sa vinda aici la pretz maximal. GALAN B. I 17. Pl.: maximali e. Din fr. maximal.